Limba: RO
Currency: RON
  • RON
Bine ai venit in libraria noastra online! |

Cosul de Cumparaturi

0 items

Dropdown Categories

Cresterea Crapului - Colectia Ferma (Acvacultura, Piscicultura)

Code: 978-606-92709-3-6 | Rating: Rating: 10
Descriere

În zilele noastre, acvacultura joacă un rol important în aprovizionarea cu peşte pe plan mondial, datorită evoluţiei tehnologiilor de creştere şi de procesare. Estimările date de Food and Agriculture Organization (FAO), arată că 47% din cantitatea de peşte consumată de om, provine din acvacultură.
 
Având în vedere că populaţia mondială va creşte numeric în următoarele decenii, cererea de peşte va fi tot mai mare. Capturile de peşte sălbatic sunt deja exploatate la maximum, acvacultura trebuind să facă faţă cererilor; dar, pentru ca această ramură să fie durabilă, trebuie să punem bazele unor crescătorii asigurătoare. 
 
Principalele specializări ale pisciculturii sunt: Salmonicultura, Cyprinicultura, Sandrocultura, Vallicultura ş.a.
 
Cyprinicultura, care formează şi obiectul lucrării de faţă, defineşte activitatea de creştere controlată a speciilor de peşti din familia Cyprinidae şi este una din componentele de bază ale acvaculturii. 
 

Detalii tehnice

ISBN: 978-606-92709-3-6
Titlul cartii: Cresterea Crapului
Autor (i):: Mihaela Vasioiu
Autor | Autori: Mihaela Vasioiu
Publicat de: Editura Gramen
Colectia: Ferma
Data aparitiei: 2012
Formatul: 15X16 cm
Numar de pagini: 205
Price: 39.00 Lei
Cantitate:
Trimite unui prieten Voteaza / Scrie opinia ta Adauga la lista de dorinte Compara cu alte produse

CUPRINS

 

 

CAPITOLUL I. Premise în creşterea crapilor 

1.1. Introducere în Piscicultură – Cyprinicultură

1.2. Importanţa peştelui în alimentaţia omului

1.3. Regiuni favorabile de creştere a crapului în România

 

CAPITOLUL II. Particularităţile crapilor

2.1. Specii de crapi

2.1.1. Crapul comun (Cyprinus carpio)

2.1.2. Crapul oglindă (Cyprinus carpio specularis)

2.1.3. Crapul golaş (Cyprinus carpio nudus)

2.1.4. Amurul sau Cteno (Ctenopharyngodon idella)

2.1.5. Fitofagul (Hypophthalmichthys molitrix) şi

Novacul (Aristichtys nobilis)

2.1.6. Scoicarul (Mylopharyngodon piceus)

2.1.7. Crapul Lausitz (Cyprinus Carpio var. typica)

2.1.8. Crapul ornamental (Koi)

2.2. Biomorfologia cyprinidelor în general şi a Crapului în special

2.2.1. Morfologia externă

2.2.2. Morfologia internă

2.3. Crapul: obiceiuri, hrană, reproducere

 

CAPITOLUL III. Tehnologii şi tehnici de creştere a cyprinidelor

3.1. Tehnici şi amenajări de creştere a crapului

                    3.1.1. Tipuri de terenuri indicate pentru amenajări

               sistematice

               3.1.2. Instalaţii hidrotehnice

                           3.1.2.1. Instalaţii pentru alimentarea cu apă

                           3.1.2.2. Instalaţii pentru evacuarea apei

                           3.1.2.3. Instalaţii pentru traversarea obstacolelor

                           3.1.2.4. Instalaţii de pescuit

               3.1.3. Construcţii hidrotehnice

                           3.1.3.1. Digurile

                           3.1.3.2. Canalele

3.1.4. Tipuri de heleşteie (Heleşteie de reproducere, Heleşteie de predezvoltare, Heleşteie de creştere, Heleşteie de iernat, Heleşteie de parcare, Heleşteie de carantină)

3.2. Sisteme de creştere a crapului

3.2.1. Creşterea crapului în monocultură

3.2.1.1. Biotehnologia reproducerii natural dirijate la crap

3.2.1.2. Biotehnologia reproducerii artificiale a crapului

3.2.1.3. Formarea loturilor de reproducători

        3.2.2. Creşterea crapului în policultură

3.2.2.1. Creşterea linului (Linnaeus)

3.2.2.2. Creşterea lopătarului (Polyodon spathula)

3.2.2.3. Creşterea somnului (Silurus glanis Linnaeus)

3.2.2.4. Creşterea şalăului (Stizostedion lucioperca Linnaeus)

3.2.2.5. Creşterea ştiucii (Esox lucius Linnaeus)

3.2.2.6. Creşterea carasului (Carassius auratus gibelio Bloch)

3.2.3. Biotehnologia creşterii în vara I a crapului

3.2.3.1. Heleşteiele de creştere

3.2.3.2. Biotehnologiile

3.2.3.3. Pregătirea incintelor de creştere

3.2.3.4. Hrană şi metode de administrare a hranei

3.2.3.5. Monitorizarea mediului

3.2.3.6. Bolile puilor de crap

3.2.3.7. Prădătorii puilor de crap

3.2.4. Biotehnologia creşterii crapului, în monocultură, în

vara a II-a şi vara a III-a

3.2.4.1. Creşterea în heleşteie

a. Pregătirea heleşteului de creştere

b. Hrana şi procedurile de administrare

c. Monitorizarea peştelui

d. Întreţinerea heleşteielor

e. Pescuitul de recoltă

f. Iernarea crapului

3.2.4.2. Creşterea în viviere flotabile şi instalaţii climatizate

a. Tehnica necesară

b. Caracterizarea biotehnologiilor

c. Pregătirea incintelor de creştere

d. Hrana şi procedurile de administrare

e. Pescuitul de recoltă

 

CAPITOLUL IV. Reţete culinare

Reţeta Nr. 1. Crap prăjit

Reţeta Nr. 2. Crap în sos de roşii cu usturoi

Reţeta Nr. 3. Saramură de crap

Reţeta Nr. 4. Crap cu ceapă la cuptor

Reţeta Nr. 5. Ciorbă de crap

Reţeta Nr. 6. Crap rasol

Reţeta Nr. 7. Piftie (răcitură) de crap

Reţeta Nr. 8. Mâncare de crap

Reţeta Nr. 9. Plachie de crap

Reţeta Nr. 10. Crap la cuptor

Reţeta Nr. 11. Crap umplut

 

 

BIBLIOGRAFIE

ISBN: 978-606-92709-3-6
Titlul cartii: Cresterea Crapului
Autor (i):: Mihaela Vasioiu
Autor | Autori: Mihaela Vasioiu
Publicat de: Editura Gramen
Colectia: Ferma
Data aparitiei: 2012
Formatul: 15X16 cm
Numar de pagini: 205

by Administrator Librarie - Sectiunea Carti agricole, 08 May 2015

De obicei, crapul are un „domiciliu stabil”, pe care îl schimbă doar în perioada de revărsare a râului, când, înotând odată cu apele învolburate, pătrunde pe teritoriile inundate, iar atunci când apele se retrag, se întoarce şi el, pentru că, după revărsările Dunării din fiecare primăvară, urmează imediat perioada de reproducere a crapului; peştii îşi depun icrele pe teritoriile recent inundate, alevinii eclozaţi dezvoltându-se pentru o vreme tot în aceste locuri. Ca urmare, teritoriul de revărsare al Dunării, precum şi bălţile de revărsare din zonă funcţionează ca adevărate pepiniere de reproducere naturală a crapului. Odată cu retragerea apelor, puietul dezvoltat aici se retrage spre Deltă, unde atinge maturitatea, pentru a reveni la revărsările de primăvară, depunându-şi icrele la fel ca părinţii lor.