Noul Cod penal. Noul Cod de procedura penala. Legile de executare. Actualizare: 7 februarie
ISBN: | 978-606-678-831-1 |
---|---|
Titlul cartii: | Noul Cod penal. Noul Cod de procedura penala. Legile de executare. Actualizare: 7 februarie |
Autor (i):: | Colectiv Editura Hamangiu |
Publicat de: | Editura Hamangiu |
Colectia: | Coduri, Legislatie 2014 |
Data aparitiei: | 10 Februarie 2014 |
Formatul: | Carte in format tiparit |
Numar de pagini: | 688 |
Judecata penala in prima instanta. Aspecte teoretice si jurisprudenta in materieJudecata penală ca fază a procesului penal are ca obiect soluţionarea cauzei în mod defi nitiv. Aceasta presupune pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice, susceptibilă de a fi pusă în executare, în scopul realizării depline şi defi nitive a sarcinilor justiţiei penale.
Price:
29.00 Lei
|
|
Actiunile in procesul penal. Aspecte teoretice si jurisprudenta in materie
În doctrină noţiunea de acţiune în general este discutată sub două aspecte: cel al dreptului material (substanţial) şi cel al dreptului formal (procesual).
Sub aspect procesual, acţiunea penală este instrumentul juridic pus la dispoziţia celor în drept, prin intermediul căruia poate fi dedus în faţa organelor judiciare raportul juridic penal, pentru realizarea scopului legii penale. Prin folosirea in rem a acţiunii penale se declanşează acţiunea procesuală, iar prin efectuarea actelor procesuale, cu privire la folosirea in personam şi la exercitarea ei, se dinamizează activitatea organelor judiciare până la rezolvarea defi nitivă a cauzei penale.
Price:
32.00 Lei
|
|
Reabilitarea - procedura speciala in procesul penal. Aspecte teoretice si jurisprudenta in materieReabilitarea constituie mijlocul legal prin care se înlătură pentru viitor toate incapacităţile şi interdicţiile ce decurg dintr-o hotărâre de condamnare şi asigură reintegrarea socială completă a unui condamnat, pri repunerea lui în situaţia anterioară condamnării.
Price:
27.00 Lei
|
|
Tratat de Drept Procesual Penal. Partea Generala (Editie actualizata cf. Legii nr. 202/2010 - "Mica Reforma")
Tratatul de fată constituie o analiză teoretică şi practică aprofundată asupra instituţiei dreptului procesual penal român, cu implicaţii deosebite în sfera relaţiilor de drept public.
Fiind chemat să asigure constatarea la timp şi în mod complet a faptelor ce constituie infracţiuni, procesul penal trebuie să contribuie, în acelaşi timp, la educarea cetăţenilor în spiritul respectării legilor. Totodată, dreptul procesual penal este acela care asigură societatea că orice persoană care a săvârşit o infracţiune va răspunde potrivit vinovăţiei sale şi nicio persoană nevinovată nu va fi trasă la răspundere penală. Cu alte cuvinte, dreptul procesual penal asigură ordinea de drept şi face să fie apărate drepturile şi interesele legitime ale persoanelor. Prin procesul penal se urmăreşte, în primul rând, tragerea la răspundere penală a persoanei care a comis o infracţiune, deci rezolvarea unui conflict concret de drept penal. Scopul imediat al oricărui proces penal rezidă în constatarea infracţiunilor şi justa pedepsire a infractorilor. Legea subliniază că activitatea procesuală urmează să se desfăşoare la timp, prefigurându-se astfel operativitatea ca unul dintre principiile fundamentale ale activităţii judiciare şi în mod complet, respectiv în aşa fel încât faptele să fie cunoscute sub toate aspectele care interesează şi se impun în vederea soluţionării cauzei.
La elaborarea tratatului au fost avute în vedere numeroase surse doctrinare şi legislative. Din perspectivă legislativă, subliniem faptul că tratatul cuprinde şi modificările aduse Codului de procedură penală prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor. Totodată, sunt prezentate şi numeroase hotărâri din practica Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi elemente din practica judiciară internă.
Tratatul de faţă se adresează, în aceeaşi măsură, atât teoreticienilor, cât şi practicienilor dreptului, el fiind, totodată, deosebit de util masteranzilor şi doctoranzilor, dar şi studenţilor la drept care doresc să aprofundeze cunoştinţele în materia dreptului procesual penal român.
Price:
59.00 Lei
|
|
Probele in procesul penal. Aspecte teoretice si Jurisprudenta in materie
Sistemul probator, ca ansamblu de norme juridice care reglementează probele şi mijloacele de probă, are o influenţă hotărâtoare în înfăptuirea justiţiei penale.
Fiind un mijloc de cunoaştere a faptelor ce s-au petrecut în realitatea obiectivă, probele dau posibilitatea cunoaşterii fenomenelor din natură şi societate, în raport de nivelul cunoştinţelor şi de interesul manifestat pentru aflarea adevărului.
Price:
43.00 Lei
|
|
Competenta in materie penala. Aspecte teoretice si jurisprudenta
Ideea de competenţă trebuie dedusă din relaţia organ judiciar-funcţie. Astfel, competenţa este zona care cuprinde activitatea normală, funcţională a organului, sfera atribuţiilor pe care le are de îndeplinit, potrivit legii, fi ecare categorie de organe judiciare în cadrul procesului penal.
De asemenea, competenţa mai este defi nită ca fi ind „abilitatea legală dată unui organ de a îndeplini anumite acte”, fi ecare organ având deci o anumită competenţă. Prin urmare, competenţa fi xează capacitatea obiectivă, fi e a unei instanţe, fi e a altor organe.
Prin competenţa penală se înţelege capacitatea obiectivă pe care o are fi ecare organ să concureze la realizarea justiţiei represive, de a îndeplini anumite acte procedurale.
Price:
25.00 Lei
|
|
Drept Procesual Penal. Sinteze pentru Pregatirea Examenelor de Admitere si Definitivare in Profesia de Avocat, 2013DREPT PROCESUAL PENAL. Sinteze pentru pregatirea examenelor de admitere si definitivare in profesia de AVOCAT (Autori: Av. Eduard Dragomir, Av. Roxana Palita) - Editia a IV-a, Editura Nomina Lex, Bucuresti, 2013. Manual util şi pentru examenele de admitere la INM / MAGISTRATURA!
Price:
130.00 Lei
|
|
Noul Cod penal - Codul penal anterior. Prezentare comparativa. Observatii. Ghid de aplicare. Legea penala mai favorabilaEXTRAS: (...) Capitolul II. A plicarea legii penale Secţiunea 1. Aplicarea legii penale în timp Art. 3. Activitatea legii penale. Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare. C. pen. 1969 - Art. 10. Activitatea legii penale. Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare. LPANCP - Art. 5. (1) Atunci când o normă penală face trimitere la o altă normă determinată, de la care împrumută unul sau mai multe elemente, modificarea normei completatoare atrage şi modificarea normei incomplete. (2) În cazul abrogării normei completatoare, norma incompletă va păstra elementele preluate de la aceasta, inclusiv limitele de pedeapsă, în forma existentă la data abrogării, afară de cazul în care legea dispune altfel. - Art. 6. Decăderile, interdicţiile şi incapacităţile decurgând din condamnări pronunţate în baza legii vechi îşi produc efectele până la intervenirea reabilitării de drept sau dispunerea reabilitării judecătoreşti, în măsura în care fapta pentru care s-a pronunţat condamnarea este prevăzută şi de legea penală nouă şi dacă decăderile, interdicţiile şi incapacităţile sunt prevăzute de lege. - Art. 7. Ori de câte ori o normă în vigoare face trimitere la una sau mai multe infracţiuni prevăzute de Codul penal din 1969 sau de o lege specială modificată prin dispoziţiile prezentei legi, trimiterea se consideră făcută la infracţiunea sau infracţiunile prevăzute de legea nouă, având aceleaşi elemente constitutive. Observaţii Articolul rămâne neschimbat faţă de formularea din C. pen. 1969, însă înţelesul noţiunii de lege în vigoare este circumstanţiat de către legiuitor în privinţa normelor incomplete. Astfel, conform art. 5 alin. (1) LPANCP, în cazul în care norma completatoare este modificată, norma incompletă va prelua modificările realizate asupra normei completatoare. În cazul în care norma completatoare este abrogată, legiuitorul a optat pentru supravieţuirea acesteia în mod indirect, prin integrarea sa în norma incompletă, în forma avută la data abrogării. Precizările realizate de către LPANCP la art. 5 alin. (2) sunt de strictă interpretare, acestea nefiind valabile pentru ipoteza în care norma completatoare a fost declarată neconstituţională în urma unei decizii a Curţii Constituţionale pronunţate în cadrul controlului a posteriori prevăzut de art. 146 lit. d) din Constituţia României, întrucât ar duce la nesocotirea deciziei Curţii Constituţionale. În ceea ce priveşte aplicarea art. 6 LPANCP, arătăm că, în cazul în care fapta este incriminată de ambele legi, existând o hotărâre de condamnare definitivă pronunţată sub imperiul legii vechi iar decăderile, interdicţiile şi incapacităţile sunt prevăzute de legea nouă, acestea se vor menţine până la intervenirea reabilitării de drept sau dispunerii reabilitării judecătoreşti. Formularea textului nu trebuie să ducă la concluzia că reabilitarea va fi reglementată de C. pen. 1969, instanţa urmând să analizeze legea penală mai favorabilă cu privire la această instituţie. În cazul în care NCP nu mai sancţionează infracţiunea respectivă, atunci ne aflăm în ipoteza unei dezincriminări, caz în care devin incidente efectele prevăzute de art. 4 NCP. (...)
Price:
59.00 Lei
|
|
Noul Cod penal. Ghid de aplicare pentru practicieni | Coordonator-Autor: Corina VoicuEXTRAS: (...) EXPLICAŢII Articolele 1 şi 2 separă principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (care se regăsea în art. 2 CP 1969) în două principii distincte. Unii teoreticieni au criticat această soluţie, considerând că desparte nejustificat elementele structurii normei penale care este compusă din precept şi sancţiune, ceea ce ar implica o formulare unitară în cadrul principiului legalităţii, a preceptului şi a sancţiunii. „Legalul şi ilegalul în dreptul penal trebuie să fie privite sub un îndoit aspect: al infracţiunii şi al pedepsei. Împreună aceste două aspecte constituie ceea ce se numeşte legalitatea incriminării”. Principiul legalităţii este un principiu fundamental al dreptului penal, formulat de Cesare Beccaria şi preluat în Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului din 1789 drept cel mai de seamă instrument de protecţie împotriva arbitrariului şi abuzului (N. Giurgiu). După acest moment, principiul legalităţii incriminării şi pedepsei (nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege) a fost preluat în toate documentele importante care garantează drepturile fundamentale ale omului şi în cvasitotalitatea constituţiilor şi legislaţiilor penale moderne, sub diverse formulări. Principiul legalităţii incriminărilor şi pedepselor nu are o enunţare unitară nici în cuprinsul Constituţiei. Articolul 23 alin. (12) din Constituţie se referă doar la legalitatea pedepselor, însă art. 73 alin. (3) lit. h), care reglementează sfera legilor organice, prevede împreună „infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora”. Noţiunea de „pedeapsă” din Constituţie trebuie înţeleasă în sensul ei larg, referindu- se la legalitatea tuturor sancţiunilor de drept penal, nu doar la legalitatea pedepselor. Consacrarea acestui principiu are unele consecinţe directe: pentru Parlament – exclusivitatea creării normelor de drept penal, obligativitatea exercitării efective şi eficiente a acestei funcţii, exigenţa în planul tehnicii legislative (crearea de texte simple, clare, cu formulare transparentă şi accesibilă public); pentru judecător – imposibilitatea de a refuza aplicarea legii, obligaţia de a determina cu exactitate încadrarea juridică, de a interpreta strict legea penală şi interdicţia de a aplica legea penală prin analogie. Dintre consecinţele mediate ale aplicării acestui principiu amintim, în anumite situaţii, cele referitoare la cerinţa dublei incriminări, regimul de prioritate al convenţiilor internaţionale la care aderă statul român, în caz de conflict cu normele penale interne, regimul imunităţii de jurisdicţie (N. Giurgiu). Articolul 1 alin. (2) NCP este corespondentul art. 11 CP 1969, cu denumirea marginală „Neretroactivitatea legii penale”, şi stabileşte regula anteriorităţii prevederii unei fapte ca infracţiune, în raport cu data comiterii faptei. (...)
Price:
59.00 Lei
|
|
Jurisprudenta obligatorie pentru aplicarea noilor Coduri penale | Data aparitiei: 21 Nov. 2014Jurisprudenta obligatorie pentru aplicarea noilor Coduri penale Deciziile Curtii Constitutionale, Hotararile prealabile ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind dezlegarea unor chestiuni de drept, Recursurile in interesul legii
Conform Constitutiei Romaniei, Curtea Constitutionala, ca si garant al suprematiei Legii fundamentale, pronunta decizii care sunt obligatorii erga omnes. Pe de alta parte, Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Completul competent sa judece recursul in interesul legii si Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii, pronuntand decizii care, de la publicarea in Monitorul Oficial, sunt obligatorii pentru toate instantele judecatoresti.
Price:
27.00 Lei
|