Problematica expertizelor criminalistice. Note de curs pentru studii de master | Carte de: Sorin Alamoreanu
EXTRAS
(...)
În literatura juridică s-au formulat numeroase definiţii ale expertizei ca mijloc de probă. Astfel, aceasta a fost definită ca fiind „mijlocul special destinat pentru a transmite sau a aduce în proces noţiuni tehnice sau obiecte de probă, pentru rezolvarea cărora se cer cunoştinţe speciale sau abilităţi tehnice”. În Franţa, de exemplu, încă din secolul trecut, noţiunea în cauză era definită ca fiind „cercetarea, prin mijloace ştiinţifice, de către un specialist a unor situaţii de fapt, în legătură cu un proces a cărui natură solicită unele lămuriri speciale, verificare inseparabilă de ideea de litigiu”.
(...)
- Producator: Editura Hamangiu
Cuprins
Capitolul I. Identificarea criminalistică şi expertizele criminalistice
Secţiunea 1. Noţiuni introductive. Importanţa şi regimul juridic al expertizelor criminalistice
Secţiunea a 2-a. Noţiuni generale despre identificarea criminalistică
Secţiunea a 3-a. Principiile identificării criminalistice
Secţiunea a 4-a. Fazele procesului de identificare
Secţiunea a 5-a. Metodele folosite în identificare
Secţiunea a 6-a. Constatările tehnico-ştiinţifice şi expertizele criminalistice: noţiune, valoare, asemănări şi deosebiri
§1. Constatările tehnico-ştiinţifice
1.1. Noţiune şi importanţă
1.2. Aspecte procesual penale
1.3. Situaţiile tactice în care se poate dispune efectuarea consta tărilor tehnico-ştiinţifice
1.3.1. Existenţa pericolului dispariţiei unor mijloace de probă sau de schimbare a unor situaţii de fapt
1.3.2. Necesitatea lămuririi urgente a unor fapte sau împrejurări ale cauzei
1.3.2.1. Specialiştii abilitaţi să efectueze constatările tehnico-ştiinţifice
1.3.2.2. Prin excepţie, constatarea tehnico-ştiinţifică poate fi efec tuată de specialişti sau tehnicieni care funcţionează în cadrul altor organe
§2. Expertizele criminalistice
2.1. Noţiune şi importanţă
2.2. Aspectele procesual penale
2.3. Asemănări şi deosebiri
Secţiunea a 7-a. Criteriile de validitate în expertizele ştiinţifice
Secţiunea a 8-a Despre principii şi standarde
Secţiunea a 9-a. Reconstituirea, experimentul judiciar şi expertiza criminalistică
§1. Reconstituirea şi experimentul judiciar
§2. Noţiunea de experiment judiciar
§3. Obiectul experimentului judiciar. Tipuri de experimente judiciare
§4. Circumscrierea noţiunii de experiment judiciar în raport cu noţiunea de expertiză judiciară
Capitolul al II-lea. Instituţii şi sisteme de examinare criminalistică
Secţiunea 1. Structura sistemului de examinare criminalistică în România
Secţiunea a 2-a. Sistemul expertizelor criminalistice în alte state
§1. Organizarea experţilor
§2. Desemnarea expertului
Secţiunea a 3-a. Pregătirea şi certificarea experţilor
Secţiunea a 4-a. Ce sunt experţii?
Secţiunea a 5-a. Pregătirea experţilor criminalişti
Secţiunea a 6-a. Drepturile experţilor criminalişti
§1. Drepturile experţilor
§2. Structurile profesionale
Secţiunea a 7-a. Experţii desemnaţi de părţi şi participarea lor la realizarea expertizelor criminalistice conform O.G. nr. 75/2000
Capitolul al III-lea. Activităţi specifice în expertizele criminalistice
Secţiunea 1. Pregătirea şi dispunerea expertizei criminalistice
Secţiunea a 2-a. Metodele de lucru în expertizele criminalistice
Secţiunea a 3-a. Materialele în litigiu supuse examinării
Secţiunea a 4-a. Materialele de comparaţie
Secţiunea a 5-a. Tipuri de examinări
Secţiunea a 6-a. Activitatea expertului criminalist
§1. Etapele activităţii expertizei
§2. Obiectul expertizei
Capitolul al IV-lea. Raportul de expertiză
Secţiunea 1. Structura şi conţinutul raportului de expertiză
Secţiunea a 2-a. Concluziile raportului de expertiză
Capitolul al V-lea. Genuri de expertize criminalistice
Secţiunea 1. Expertiza scrisului
§1. Noţiuni introductive
§2. Metode şi metodologii în examinarea scrisului
§3. Individualitate, stabilitate şi variabilitate ca temeiuri ale identificării grafice
§4. Cum se desfăşoară observaţiile în cazurile în care scrisul în litigiu este deghizat, executat în condiţii neobişnuite sau contrafăcut?
§5. Elementele evaluate pentru stabilirea falsului grafic
§6. Indicii de contrafacere prin copiere sau imitare servilă
Secţiunea a 2-a. Expertiza documentelor
Secţiunea a 3-a. Expertiza dactiloscopică
Secţiunea a 4-a. Expertiza traseologică
Secţiunea a 5-a. Expertiza fizico-chimică a probelor fizice (materiale)
Secţiunea a 6-a. Expertiza criminalistică a accidentelor de trafic rutier
§1. Consideraţii generale
§2. Cadrul legislativ
§3. O distincţie necesară între expertiza criminalistică a accidentului de trafic auto şi expertiza tehnică auto
§4. Echipamentul utilizat
§5. Îndrumar metodologic de realizare a expertizei crimina listice a accidentului de trafic rutier
5.1. Generalităţi. Obiectivele reconstituirii
5.2. Reconstituirea traiectoriilor, stabilirea locului impactului şi a poziţiei relative a autovehiculelor din momentul coliziunii
5.3. Determinarea vitezelor de deplasare ale autovehiculelor
5.4. Studiul posibilităţilor de evitare a coliziunii
5.5. Raportarea rezultatelor
5.6. Raportul de expertiză criminalistică
5.7. Reconstrucţia accidentelor rutiere în expertizele crimi nalistice
Secţiunea a 7-a. Expertiza vocii, vorbirii şi înregistrărilor audio
§1. Obiectul expertizei vocii şi vorbirii
§2. Specificul expertizei vocii şi vorbirii
§3. Metodele de recunoaştere şi identificare a vorbitorului
§4. Recunoaşterea automată a vorbitorului (Automatic Speaker Recognition)
§5. Expertiza înregistrărilor audio
§6. Concluziile în expertiza vocii şi vorbirii
Bibliografie
ISBN: | 978-606-522-579-4 |
---|---|
Titlul cartii: | Problematica expertizelor criminalistice. Note de curs pentru studii de master | Carte de: Sorin Alamoreanu |
Autor (i):: | Sorin Alamoreanu |
Publicat de: | Editura Hamangiu |
Colectia: | Cursuri practice |
Data aparitiei: | 20 Decembrie 2013 |
Formatul: | Carte in format tiparit |
Numar de pagini: | 176 |