Limba: RO
Currency: RON
  • RON
Bine ai venit in libraria noastra online! |

Cosul de Cumparaturi

0 items

Dropdown Categories

Criminalistica. Tehnica si tactica criminalistica | Carte de: Constantin Nedelcu

Code: 978-606-27-0122-2 | Rating: Rating: 08
Descriere

Aceasta complexa lucrare este constituita din elementele de baza ale acestei discipline, prezentandu-se pe rand fotografia judiciara, identificarea persoanelor dupa urmele de maini, picioare, dinti si buze, urme biologice de natura umana, elemente de balistica judiciara – in materie de tehnica criminalistica –, precum si, corespunzator domeniului tacticii criminalistice, cercetarea locului faptei, organizarea anchetei penale, tactica audierii suspectului sau inculpatului, a martorilor si a persoanei vatamate.

Aceasta carte reprezinta un instrument util atat pentru studentii si masteranzii din cadrul facultatilor de drept, cat si pentru oricare alte persoane interesate de evolutia acestei discipline si care doresc sa tina pasul cu factorul noutate intr-un domeniu aflat vesnic in transformare.

Detalii tehnice

ISBN: 978-606-27-0122-2
Titlul cartii: Criminalistica. Tehnica si tactica criminalistica | Carte de: Constantin Nedelcu
Autor (i):: Constantin Nedelcu
Publicat de: Editura Hamangiu
Colectia: Carte universitara
Data aparitiei: 18 Nov. 2014
Formatul: Carte in format tiparit
Numar de pagini: 480
Price: 55.00 Lei
Cantitate:
Trimite unui prieten Voteaza / Scrie opinia ta Adauga la lista de dorinte Compara cu alte produse

DIN

Cuprins 

Capitolul I. Noţiunea, sistemul şi principiile Criminalisticii 

Secţiunea 1. Noţiunea, obiectul şi sistemul Criminalisticii 

§ 1. Noţiunea şi importanţa Criminalisticii 

1.1. Noţiunea ştiinţei Criminalisticii 

1.2. Obiectul criminalisticii

1.3. Metodele investigaţiei criminalistice  

§ 2. Conexiunile Criminalisticii cu ştiinţele juridice şi judiciare  

2.1. Conexiunile cu ştiinţele juridice 

2.1.1. Conexiunea cu Dreptul penal 

2.1.2. Conexiunea cu Dreptul procesual penal  

2.1.3. Conexiunea cu Criminologia 

2.2. Conexiunile cu ştiinţele judiciare 

2.2.1. Legătura cu Medicina şi Psihiatria legală  

2.2.2. Legătura cu Psihologia judiciară 

2.3. Conexiunea cu ştiinţele naturii 

§ 3. Sistemul Criminalisticii 

3.1. Tehnica criminalistică  

3.2. Tactica criminalistică 

3.3. Metodologia de cercetare a unor categorii de infracţiuni

Secţiunea a 2-a. Principiile investigaţiei criminalistice 

§ 1. Principiul legalităţii 

§ 2. Principiul aflării adevărului 

§ 3. Prezumţia de nevinovăţie 

§ 4. Principiul existenţei urmelor oricărui fapt penal  

§ 5. Principiul identităţii 

§ 6. Principiul operativităţii în efectuarea investigaţiei penale 

Capitolul II. Identifi carea criminalistică 

Secţiunea 1. Obiectul şi principiile identificării criminalistice 

§ 1. Noţiunea de identificare criminalistică 

§ 2. Obiectul identificării criminalistice  

§ 3. Principiile identificării criminalistice 

3.1. Principiul identităţii 

3.2. Principiul delimitării obiectelor identifi cării criminalistice în obiecte scop şi obiecte mijloc de identificare  

3.3. Principiul stabilităţii relative a caracteristicilor de identifi care 

3.4. Principiul dinamicităţii caracteristicilor de identifi care 

Secţiunea a 2-a. Fazele şi metodologia identificării criminalistice  

§ 1. Fazele identificării criminalistice 

§ 2. Metodologia identificării criminalistice 

2.1. Fundamentul metodologic al identifi cării 

2.2. Efectuarea examenului comparativ 

Capitolul III. Tehnici de laborator destinate investigaţiilor criminalistice  

Secţiunea 1. Mijloace tehnico-ştiinţifice folosite în cercetarea locului faptei 

§ 1. Sublinieri introductive 

§ 2. Generalităţi privind cercetarea locului faptei  

2.1. Importanţa cercetării locului faptei 

2.2. Acţiuni premergătoare cercetării locului faptei  

2.3. Cercetarea propriu-zisă 

2.3.1. Faza statică 45 

2.3.2. Faza dinamică (stadiul detaliat al cercetării) 46

§3. Trusele criminalistice 48

3.1. Trusele criminalistice universale 48

3.2. Trusele criminalistice specializate 49

§4. Laboratoarele criminalistice mobile 50 

Secţiunea a 2-a. Laboratoarele criminalistice; principalele tehnici şi metode de investigare 51 

§ 1. Metode de examinare microscopică 53 

1.1. Examinarea optică 53 

1.1.1. Lupa 

1.1.2. Microscopul optic 54 

1.1.3. Metode curente de cercetare în microscopie 56

1.1.4. Tipuri de microscoape optice folosite în laboratoarele criminalistice 57 

1.1.4.1. Stereomicroscopul 57

1.1.4.2. Microscopul comparator 57

1.1.4.3. Microscopul de polarizare 58

1.1.4.4. Alte tipuri de microscoape 

1.1.4.5. Microscoapele electronice 

1.1.4.6. Microscopul electronic prin transmisie 

1.1.4.7. Microscopul electronic cu baleiaj (scanning) 

§ 2. Metode de analiză spectrală

2.1. Noţiuni introductive 

2.2. Analiza spectrală prin emisie 

2.3. Analiza spectrală prin absorbţie 

2.4. Variante ale analizei spectrale de absorbţie 

2.5. Alte metode de analiză spectrală

§ 3. Metode cromatografice 

3.1. Aspecte generale

3.2. Cromatografi a în strat subţire 

3.3. Cromatografi a în fază groasă (gazcromatografi a) 

3.4. Alte metode cromatografi ce 

§ 4. Alte metode fizico-chimice de examinare 

4.1. Analiza prin luminescenţă 

4.2. Analiza prin activare cu neutroni  

4.3. Alte metode ştiinţifi ce criminalistice de investigare a urmelor materie 

4.4. Metode combinate moderne de analiză 

4.5. Sisteme moderne de detectare şi identifi care a agenţilor biochimici 

Capitolul IV. Fotografi a judiciară 

Secţiunea 1. Consideraţii privind rolul fotografiei judiciare în investigarea infracţiunilor  

§ 1. Aspecte introductive 

§ 2. Rolul fotografiei judiciare şi al înregistrărilor video în investigarea infracţiunilor

2.1. Principalele avantaje ale fotografi ei judiciare:

2.2. Particularitatea metodelor fotografi ce aplicate investigaţiilor judiciare 78

2.3. Argumente pentru necesitatea cunoaşterii fotografi ei judiciare de către magistraţi, poliţişti şi avocaţi 78 

Secţiunea a 2-a. Fotografia judiciară operativă 79 

§ 1. Procedee de fotografiere la locul faptei 79

1.1. Fotografi a de orientare 80

1.2. Fotografi a-schiţă 81 

1.3. Fotografi a obiectelor principale 83 

1.4. Fotografi a de detaliu 84

1.5. Procedee speciale de fotografi ere la locul faptei 85

1.6. Fotografi a digitală 85

1.7. Procedeele de fotografi ere a cadavrelor 86

1.8. Măsurătorile fotografi ce 87 

1.8.1. Măsurătoarea fotografică cu ajutorul riglei gradate 87 

1.8.2. Măsurătoarea fotografică cu ajutorul benzii gradate 88

1.8.3. Măsurătorile tridimensionale 88 

1.8.4. Fotogrammetria 89

§ 2. Fotografia semnalmentelor 89 

2.1. Fotografi a de identifi care a persoanelor 90

2.2. Fotografi a de identifi care a cadavrelor necunoscute 91 

2.3. Fotografi a de urmărire 92 

§ 3. Fotografia de fixare a rezultatelor unor activităţi de urmărire penală 93

3.1. Fotografi a de fi xare a rezultatelor percheziţiei 

3.2. Fotografi a de fi xare a rezultatelor reconstituirii 94 

3.3. Fotografi a de fi xare a rezultatelor prezentării pentru recunoaştere 94

3.4. Înregistrarea video a activităţilor de urmărire penală 95

Secţiunea a 3-a. Fotografia judiciară de examinare 96 

§ 1. Fotografia judiciară de examinare în radiaţii vizibile 

1.1. Fotografi a de ilustrare 

1.2. Fotografi a de comparare 

1.2.1. Fotografia de comparare prin confruntare

1.2.2. Fotografia de comparare prin suprapunere 

1.2.3. Fotografia de comparare prin stabilirea continuităţii liniare sau prin juxtapunere

1.3. Fotografi a de umbre

1.4. Fotografi a de refl exe 

1.5. Fotografi a separatoare de culori 

1.6. Fotografi a de contrast 

§ 2. Fotografia judiciară de examinare în radiaţii invizibile 

2.1. Fotografi a de examinare în radiaţii ultraviolete 

2.2. Fotografi a de examinare în radiaţii infraroşii 

2.3. Fotografi a de examinare în radiaţii Roentgen, gamma, beta şi neutronice 

2.3.1. Fotografia de examinare în radiaţii Roentgen (roentgenografia) 

2.3.2. Fotografia în radiaţii gamma (gammagrafia) 

2.3.3. Fotografia în radiaţii beta (betagrafia) 

2.3.4. Radiografia cu neutroni 

§ 3. Microfotografia şi holografia

3.1. Microfotografi a 

3.2. Holografia

Capitolul V. Identifi carea persoanelor după urmele formate de corpul uman în câmpul infracţional

Secţiunea 1. Aspecte introductive 

§ 1. Noţiunea de urmă a infracţiunii 

§ 2. Criterii de clasificare a urmelor infracţiunii 

2.1. Factorul creator de urmă 

2.2. Tipul sau natura urmei 

2.3. Modul de formare a urmelor 

2.4. Alte criterii de clasifi care a urmelor 

Secţiunea a 2-a. Identificarea dactiloscopică. Tehnici de cercetare a urmelor papilare 

§ 1. Consideraţii preliminare privind desenele papilare 

1.1. Proprietăţile desenului papilar

1.1.1. Unicitatea desenului papilar 

1.1.2. Longevitatea 

1.1.3. Fixitatea (stabilitatea) desenului papilar

1.1.4. Inalterabilitatea 

1.2. Clasifi carea desenului papilar 

1.2.1. Regiunea anatomică a corpului 

1.2.1.1. Suprafaţa palmei 

1.2.1.2. Desenele papilare digitale 

1.2.2. Forma desenului din zona centrală şi poziţia şi numărul deltelor 

1.3. Detaliile caracteristice ale desenului papilar

1.4. Poroscopia şi crestoscopia

§ 2. Cercetarea şi interpretarea la faţa locului a urmelor de mâini 

2.1. Consideraţii privind formarea urmelor de mâini

2.2. Descoperirea urmelor de mâini

2.3. Stabilirea vechimii urmelor de mâini 

2.4. Procedee de relevare a urmelor de mâini latente 

2.4.1. Relevarea prin metode fizice 

2.4.2. Relevarea prin metode chimice 

2.4.3. Relevarea urmelor de mâini pe pielea umană

2.4.4. Relevarea prin metode optice 

2.5. Fixarea şi ridicarea urmelor de mâini 

2.5.1. Fixarea urmelor de mâini 

2.5.2. Ridicarea urmelor de mâini 

2.5.3. Transportarea obiectelor purtătoare de urme

2.6. Interpretarea la locul faptei a urmelor de mâini

§ 3. Expertiza criminalistică a urmelor de mâini

3.1. Posibilităţi oferite de expertizele dactiloscopice 

3.2. Efectuarea examenului dactiloscopic comparativ 

Secţiunea a 3-a. Cercetarea criminalistică a urmelor de picioare

§ 1. Consideraţii preliminare privind urmele de picioare

1.1. Clasifi carea urmelor de picioare

1.2. Formarea urmelor de picioare 

§ 2. Cercetarea criminalistică la locul faptei a urmelor de picioare

2.1. Descoperirea urmelor de picioare

2.2. Fixarea şi ridicarea urmelor de picioare

2.3. Particularităţi în cercetarea cărării de urme

2.4. Interpretarea la locul faptei 

§ 3. Expertiza criminalistică a urmelor de picioare

Secţiunea a 4-a. Cercetarea urmelor de dinţi şi de buze, precum şi ale altor părţi ale corpului uman

§ 1. Investigarea odontologică judiciară 

1.1. Consideraţii generale 

1.2. Cercetarea la locul faptei a urmelor de dinţi 

1.3. Expertiza odontologică 

§ 2. Cercetarea urmelor de buze 

2.1. Aspecte generale 

2.2. Cercetarea la locul faptei a urmelor de buze 

2.3. Expertiza criminalistică a urmelor de buze 

§ 3. Cercetarea urmelor formate de alte părţi ale corpului uman

3.1. Urmele de urechi 

3.2. Urmele nasului 

3.3. Urmele frunţii

3.4. Urmele de unghii 

3.5. Interpretarea la locul faptei a urmelor corpului uman 

3.6. Expertiza criminalistică a urmelor lăsate de corpul uman

Capitolul VI. Tipologia investigării principalelor urme biologice de natură umană 

Secţiunea 1. Cercetarea urmelor de sânge 

§ 1. Sublinieri preliminare privind urmele biologice 

§ 2. Cercetarea urmelor de sânge 

2.1. Aspecte generale

2.2. Descoperirea urmelor de sânge

2.3. Ridicarea urmelor de sânge

2.4. Interpretarea urmelor de sânge

2.5. Expertiza biocriminalistică a urmelor de sânge

Secţiunea a 2-a. Cercetarea urmelor de salivă şi de spermă

§ 1. Căutarea şi cercetarea urmelor de salivă

1.1. Căutarea şi descoperirea urmelor de salivă 

1.2. Ridicarea, ambalarea şi transportarea urmelor de salivă 

1.3. Interpretarea urmelor de salivă 

1.4. Expertiza urmelor de salivă

§ 2. Căutarea şi cercetarea urmelor seminale (de spermă)

2.1. Căutarea urmelor seminale

2.2. Ridicarea şi ambalarea obiectelor ce poartă urme de spermă 

2.3. Interpretarea la locul faptei a urmelor seminale

2.4. Expertiza biocriminalistică a urmelor seminale

§ 3. Menţiuni privind investigarea biocriminalistică a altor categorii de urme biologice

Secţiunea a 3-a. Elemente de investigare şi identificare biocriminalistică pe baza profilului ADN 

§ 1. Fundamentul ştiinţific 

§ 2. Particularităţi ale cercetării la locul faptei

§ 3. Efectuarea expertizelor ADN 

3.1. Analiza prin metoda enzimei de restricţie

3.2. Analiza prin metoda reacţiei în lanţ a polimerazei (PCR = polymerase chain reaction) 

§ 4. ADN-ul mitocondrial (mtDNA sau mtADN) 

Secţiunea a 4-a. Cercetarea firului de păr uman 

§ 1. Problematica generală 

§ 2. Cercetarea şi descoperirea la locul faptei 

§ 3. Recoltarea firelor de păr de la persoanele suspecte

§ 4. Expertiza criminalistică a urmelor de natură piloasă

Secţiunea a 5-a. Elemente de investigare odorologică judiciară 

§ 1. Aspecte generale privind urmele olfactive

1.1. Conţinutul urmei olfactive

1.2. Utilitatea urmelor olfactive

§ 2. Cercetarea la locul faptei

§ 3. Metode moderne de investigare odorologică 

§ 4. Domenii diverse de folosire a câinilor de urmărire 

Capitolul VII. Tehnici de identifi care a persoanelor după semnalmente exterioare, după voce şi prin alte metode criminalistice 

Secţiunea 1. Identificarea persoanelor şi cadavrelor după semnalmentele exterioare 

§ 1. Aspecte generale 

1.1. Scurtă privire istorică

1.2. Fundamentul ştiinţifi c al identifi cării după semnalmente exterioare 

1.3. Metoda portretului vorbit 

1.4. Descrierea formelor statice 

1.5. Descrierea capului 

1.6. Descrierea formelor dinamice 

1.7. Hainele şi alte obiecte de îmbrăcăminte

§ 2. Metode tehnice folosite în identificarea persoanelor după semnalmentele exterioare 

2.1. Portretul schiţat 

2.2. Fotorobotul 

2.3. Identi-kit-ul şi Photo-identi-kit-ul 

2.4. Mimicompozitorul şi sintetizorul fotografic 

2.5. Portretul robot computerizat 

§ 3. Metode criminalistice de identificare a cadavrelor necunoscute

3.1. Metoda supraproiecţiei

3.2. Reconstituirea fi zionomiei după craniu

3.3. Identifi carea după resturile osoase 

3.4. Identifi carea după sistemul dentar şi lucrările stomatologice

3.5. Identifi carea prin expertiza fotografi ei de portret 

Secţiunea a 2-a. Identificarea persoanelor după voce şi vorbire 

§ 1. Noţiuni generale 

§ 2. Caracteristicile de identificare a vocii şi a vorbirii 

2.1. Caracteristicile vocii 

2.2. Caracteristicile vorbirii 

§ 3. Expertiza criminalistică a vocii şi a vorbirii 

Secţiunea a 3-a. Metode biometrice de identificare 

§ 1. Noţiuni generale 

§ 2. Identificarea pe baza fotografiei semnalmentelor

§ 3. Tehnici antropometrice 

§ 4. Recunoaşterea retinei 

§ 5. Recunoaşterea irisului 

§ 6. Termograma facială

Secţiunea a 4-a. Identificarea persoanelor în sistemul de recunoaştere facială – IMAGETRAK – 

Secţiunea a 5-a. Înregistrarea penală 

§ 1. Consideraţii privind scopul şi importanţa înregistrării penale 

1.1. Scopul înregistrării penale 

1.2. Importanţa înregistrării penale

§ 2. Înregistrarea în cazierul judiciar

2.1. Înregistrarea nominală sau alfabetică 

2.2. Înregistrarea dactiloscopică

§ 3. Alte modalităţi de înregistrare penală

3.1. Înregistrarea dactiloscopică monodactilară 

3.2. Înregistrarea persoanelor dispărute şi a cadavrelor cu identitate necunoscută 

3.3. Înregistrarea după modul de operare 

3.4. Înregistrarea în baza de date genetice

3.5. Alte categorii de înregistrări penale 

Capitolul VIII. Elemente de balistică judiciară 

Secţiunea 1. Noţiuni generale privind armele de foc şi cercetarea urmelor acestora

§ 1. Consideraţii preliminare 

§ 2. Noţiuni tehnice generale despre armele de foc 

2.1. Elementele de construcţie a armelor de foc 

2.1.1. Ţeava armei 

2.1.2. Ansamblul mecanismelor 

2.2. Clasifi carea armelor de foc 

2.3. Muniţia armelor de foc 

2.3.1. Elementele componente principale

2.3.1.1. Proiectilul

2.3.1.2. Tubul cartuşului 

2.3.1.3. Capsa

2.3.2. Încărcătura de pulbere

2.3.3. Elemente imediate de identificare 

2.4. Elementele tragerii

2.4.1. Viteza proiectilului 

2.4.2. Traiectoria 

2.4.3. Bătaia armei 

2.4.4. Reculul 

§ 3. Urmele formate prin folosirea armelor de foc

3.1. Urmele formate de armă pe cartuş 

3.1.1. Urmele de pe tub

3.1.2. Urmele de pe glonţ 

3.2. Urmele de împuşcare 

3.2.1. Urmele principale ale tragerii 

3.2.1.1. Urmele de perforare 

3.2.1.2. Urmele de pătrundere 

3.2.1.3. Urmele de ricoşare 

3.2.2. Urmele secundare 

§ 4. Particularităţile cercetării la faţa locului a armelor de foc şi a urmelor acestora 

4.1. Descoperirea şi fi xarea armelor de foc şi urmelor acestora 

4.1.1. Descoperirea armelor de foc şi a muniţiei 

4.1.2. Consemnarea, fixarea poziţiei şi a stării armelor

4.2. Ridicarea armei de foc şi a muniţiei descoperite la locul faptei 

4.2.1. Manevrarea armei 

4.2.2. Ridicarea gloanţelor 

4.2.3. Ridicarea tuburilor 

4.3. Stabilirea distanţei şi a direcţiei de tragere 

4.3.1. Tragerile efectuate în limita de acţiune a factorilor suplimentari 

4.3.2. Tragerile efectuate de la distanţe ce depăşesc limitele de acţiune a factorilor suplimentari

Secţiunea a 2-a. Expertiza balistică criminalistică a armelor de foc şi a urmelor acestora 

§ 1. Examinarea tehnică generală a armelor de foc 

1.1. Determinarea tipului, a modelului şi a calibrului armei 

1.2. Stabilirea stării de funcţionare a unei arme 

1.3. Investigarea criminalistică a muniţiei

§ 2. Expertiza urmelor formate de armele de foc 

2.1. Expertiza criminalistică a urmelor principale ale unei trageri 

2.2. Expertiza urmelor secundare ale tragerii

2.2.1. Examinarea preliminară 

2.2.2. Examinarea chimică 

2.2.3. Examinările spectrale 

2.2.4. Alte tehnici de descoperire sau delimitare

2.2.5. Metode de certitudine 

§ 3. Identificarea armelor de foc după urmele formate pe glonţ şi pe tubul cartuşului 

3.1. Identifi carea armei după urmele formate pe glonţ 

3.2. Identifi carea armelor după urmele lăsate pe tubul cartuşului

3.3. Sisteme informatice de identifi care a armelor de foc 

§ 4. Alte probleme rezolvate de expertiza balistică criminalistică a armelor de foc

4.1. Refacerea inscripţiilor ştanţate pe arme 

4.1.1. Metoda chimică

4.1.2. Metoda feromagnetică 

4.1.3. Metoda electrochimică (electrolitică) 

4.2. Examinări „acustice”

4.3. Alte genuri de examinări balistice

4.3.1. Examinarea armelor de foc atipice şi a armelor de fabricaţie artizanală 

4.3.2. Examinarea urmelor lăsate de pistoalele de implantat bolţuri 

4.3.3. Examinarea armelor de alarmă şi de apărare 

Capitolul IX. Cercetarea locului faptei: reguli tactice criminalistice de investigare a scenei infracţiunii

Secţiunea 1. Noţiunea şi importanţa cercetării locului faptei 

§ 1. Noţiunea de cercetare a locului faptei 

§ 2. Consideraţii privind reglementarea procesual penală 

§ 3. Importanţa şi obiectivele cercetării locului faptei 

3.1. Sublinieri privind importanţa cercetării locului faptei

3.2. Obiectivele cercetării locului faptei 

§ 4. Elemente tactice specifice pregătirii cercetării locului faptei 

4.1. Pregătirea echipei de cercetare a scenei infracţiunii 

4.2. Pregătirea mijloacelor tehnico-ştiinţifi ce criminalistice 

4.2.1. Cercetări care nu presupun o desfăşurare de mijloace deosebite 

4.2.2. Cercetări cu un grad de complexitate mai mare

Secţiunea a 2-a. Reguli tactice ale cercetării locului faptei 

§ 1. Cadrul tactic general al cercetării locului faptei

1.1. Cercetarea locului faptei se efectuează cu maximă urgenţă 

1.2. Cercetarea locului faptei se efectuează complet şi detaliat 

1.3. Conducerea şi organizarea competentă a cercetării locului faptei 

1.3.1. Cercetarea în echipă 

1.3.2. Organizarea activităţii

1.3.3. Luarea unor măsuri de ordine la locul faptei 

1.3.4. Evitarea pătrunderii la locul faptei a persoanelor neautorizate sau neavenit

ISBN: 978-606-27-0122-2
Titlul cartii: Criminalistica. Tehnica si tactica criminalistica | Carte de: Constantin Nedelcu
Autor (i):: Constantin Nedelcu
Publicat de: Editura Hamangiu
Colectia: Carte universitara
Data aparitiei: 18 Nov. 2014
Formatul: Carte in format tiparit
Numar de pagini: 480

by Admin, 18 Nov 2014

Criminalistica reprezintă ştiinţa judiciară care elaborează mijloace si metode tehnico-ştiinţifice, precum şi procedeele tactice destinate descoperirii, fixării, ridicării, examinării şi interpretării probelor, efectuării expertizelor şi constatărilor tehnico-ştiinţifice in scopul prevenirii şi descoperirii infracţiunilor, identificării făptuitorilor şi administrării probelor necesare aflării adevărului în procesul penal.