Home › Editura Hamangiu › Drept Civil › G. Boroi, L. Stanciulescu: Institutii de drept civil in reglementarea Noului Cod civil
G. Boroi, L. Stanciulescu: Institutii de drept civil in reglementarea Noului Cod civil
Code:978-606-522-554-1
|
Rating:
Descriere
MOMENTAN, ACEASTA CARTE NU ESTE IN STOC!
Lucrarea de faţă este în realitate primul manual pertinent care ofera o analiza de ansamblu a principalelor institutii ale dreptului civil, in lumina noii reglementari - Codul civil din 2009. Publicarea unei carti de asemenea amploare, intr-un timp atat de scurt de la intrarea in vigoare a noului Cod civil, poate fi un gest riscant, insa, cu siguranta, necesar. Riscant, pentru ca noul Cod „ascunde”, probabil, in formularile lui, si unele „capcane”, ce nu vor putea fi descoperite decat in timp, pe masura aplicarii in practica a institutiilor sale; necesar pentru ca numai explicitarea si interpretarea de catre doctrina a noilor reglementari ajuta la intelegerea lor corecta si poate duce la crearea unei jurisprudente unitare.
Cartea este adresata in primul rand studentilor si absolventilor care se pregatesc pentru examenele de admitere sau definitivat in profesiile juridice. Insa, confruntati cu noutatile si schimbarile pe care noul Cod le aduce in societatea romaneasca, chiar si cei mai experimentati juristi se vor intoarce la cartile si cursurile universitare. Asa incat, aceasta carte le va fi, in egala masura, utila magistratilor, avocatilor si juristilor, in general.
Institutii de drept civil in reglementarea Noului Cod civil
Autor (i)::
Gabriel Boroi, Liviu Stanciulescu
Publicat de:
Editura Hamangiu
Colectia:
Noul Cod civil
Data aparitiei:
2012
Formatul:
Academic, Carte Brosata
Numar de pagini:
666
5by Administrator Librarie Online, 02 Feb 2013
G. Boroi, L. Stanciulescu: Institutii de drept civil in reglementarea Noului Cod civil
Din cuprins: Aplicarea in timp a Codului civil. Dreptul de proprietate. Actul juridic civil. Raspunderea civila delictuala. Prescriptia extinctiva si decaderea. Contracte speciale. Dreptul de mostenire
Cartea a VII-a – „Dispoziţii de Drept Internaţional Privat” a Noului Cod civil al României a avut menirea de a integra prevederile Legii nr. 105/1992, revizuite însă, pentru a fi puse în acord cu noua concepţie în materia dreptului familiei, cuprinsă în cod, şi cu instrumentele Uniunii Europene şi internaţionale în domeniul dreptului internaţional privat.
Cartea a VII-a din Noul Cod civil cuprinde în cadrul Titlului I dispoziţiile generale în materie, iar în cadrul Titlului II conflictele de legi referitoare la: persoane, familie, bunuri, moştenire, actul juridic civil, obligaţii, cambie, bilet la ordin şi cec, fiducie şi prescripţie extinctivă.
În materia pe care o avem în vedere, la data intrării în vigoare a Noului Cod civil au fost abrogate art. 1-33 şi art. 36-147 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat [conform art. 230 lit. q) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil].
Ediţia de faţă cuprinde: Noul Cod civil ad litteram, astfel cum a fost republicat în Monitorul Oficial nr. 505 din 15 iulie 2011; Un extras din Legea nr. 71/2011, legea de punere în aplicare a Noului Cod civil; Ordonanţa nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligaţii bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar (Integral); Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2011 pentru reglementarea unor măsuri necesare intrării în vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (Integral); Ordinul nr. 11/2011 privind aprobarea Regulamentului Băncii Naţionale a României și al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare nr. 15/10/2011 referitor la plasamentele prevăzute de art. 831 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil (Integral); Index alfabetic.
Ca oricare alta disciplina sau ramura de drept, si studiul dreptului civil trebuie sa inceapa cu o parte introductiva, in lipsa careia nu ar putea fi studiate celelalte institutii. Partea introductiva despre care vorbim aici se refera la aplicabilitatea noului cod civil, capitol cu care debuteaza prezentul studiu.
In afara capitolului privitor la aplicabilitatea noului cod civil, lucrarea analizează o institutie de baza a dreptului civil, şi anume raportul juridic civil, institutie studiata la majoritatea facultatilor de drept din tara ca parte generala a dreptului civil.
Prin modul în care a fost structurată, lucrarea se adreseaza si persoanelor care se pregatesc pentru unele concursuri si examene, precum cel pentru admiterea in barou / avocatura.
Dreptul persoanelor este important nu numai pentru ca guverneaza si protejeaza omul, dar si pentru ca este implicat in toate celelalte ramuri ale dreptului: persoana este „inima” tuturor activitatilor juridice. Nu intamplator – dupa modelul lui Justinian – codurile moderne se deschid cu Dreptul persoanelor.
Prin acest curs universitar este prezentata materia persoanelor din perspectiva noului Cod civil, astfel cum a intrat in vigoare de la 1 octombrie 2011. Se are in vedere corpul uman (inclusiv prelevarea si transplantul de organe), drepturile personalitatii, inclusiv mult invocatul drept la respectarea vietii private, capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu, identificarea si ocrotirea persoanei fizice, precum si persoana juridica.
Ovidiu Ungureanu este profesor universitar, fost decan al Facultatii de Drept – Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, iar Cornelia Munteanu este lector universitar la aceeasi facultate.
Lucrarea de faţă este în realitate primul manual pertinent care ofera o analiza de ansamblu a principalelor institutii ale dreptului civil, in lumina noii reglementari - Codul civil din 2009. Publicarea unei carti de asemenea amploare, intr-un timp atat de scurt de la intrarea in vigoare a noului Cod civil, poate fi un gest riscant, insa, cu siguranta, necesar. Riscant, pentru ca noul Cod „ascunde”, probabil, in formularile lui, si unele „capcane”, ce nu vor putea fi descoperite decat in timp, pe masura aplicarii in practica a institutiilor sale; necesar pentru ca numai explicitarea si interpretarea de catre doctrina a noilor reglementari ajuta la intelegerea lor corecta si poate duce la crearea unei jurisprudente unitare.
Cartea este adresata in primul rand studentilor si absolventilor care se pregatesc pentru examenele de admitere sau definitivat in profesiile juridice. Insa, confruntati cu noutatile si schimbarile pe care noul Cod le aduce in societatea romaneasca, chiar si cei mai experimentati juristi se vor intoarce la cartile si cursurile universitare. Asa incat, aceasta carte le va fi, in egala masura, utila magistratilor, avocatilor si juristilor, in general.
Prin lucrarea de faţă, autorii abordează în integralitate o instituţie fundamentală a dreptului civil, Actul Juridic Civil din perspectiva Noului Cod civil al României, care cum bine ştim a intrat deja in vigoare din 2011. Scopul lucrării este in primul rând de a veni în sprijinul acelora care se pregătesc pentru examenele de admitere/definitivare in profesia de avocat, magistrat ori alte profesii juridice.
1. Printr-o decizie definitivă de condamnare din 1 iunie 2012, X este condamnat la 3 ani închisoare şi 1 an interdicţia de a reveni în domiciliul familiei, aflat în proprietatea comună a soţilor, ca urmare a comiterii unei infracţiuni violente asupra soţiei.
a) În afară de dreptul de proprietate, ce alt drept fundamental i-ar fi putut fi încălcat lui X?
b) În raport de dreptul de proprietate, ce tip ce ingerinţă există în speţă? c) Care este data la care expiră dreptul acestuia de a sesiza Curtea Europeană?
2. La data de 1 iunie 2012, X postează pe Facebook o fotografie înfăţişându-l pe Y într-un bar, în timp ce săruta o fată. Anterior publicării fotografiei, Y îl rugase pe X să nu pună pe Facebook acea fotografie, întrucât e posibil să o vadă soţia lui. Cu toate acestea, X pune fotografia pe site, bazându-se pe faptul că soţia lui Y nu este în lista sa de prieteni şi nu poate vedea fotografia. Însă soţia lui Y vede fotografia după ce intră pe Facebook folosind contul soţului său şi, urmare a acestui incident, formulează o cerere de divorţ.
a) Y poate formula o plângere în faţa C.E.D.O. în această situaţie?
b) Y poate formula o acţiune în faţa instanţelor interne împotriva lui X?
Cum ar putea fi motivată o astfel de acţiune?
3. X este student la drept. După prezentarea la examenul de drept constituţional, acesta primeşte nota 4. Nota este afişată de către profesorul titular pe site-ul său personal. X se adresează cu o acţiune Tribunalului Cluj, prin care cere instanţei, în primul rând, să constate că lucrarea sa nu a fost corect corectată, întrucât, deşi în barem nu era menţionată depunctarea pentru afirmaţia „Curtea Europeană judecă pe baza dreptului comunitar”, a fost depunctat cu un punct pentru această afirmaţie. În al doilea rând, X cere să se constate că i s-a încălcat dreptul la viaţă privată prin afişarea notei sale.
a) Are X un drept de acces la justiţie cu privire la primul punct?
b) Are X un drept de acces la justiţie cu privire la al doilea punct?
c) Există o ingerinţă în viaţa sa privată prin afişarea notei în condiţiile date?
Acordul de voinţe realizat cu îndeplinirea condiţiilor cerute de lege transformă simpla înţelegere dintre persoane în forma sa calificată, contractul.
Momentul încheierii contractului corespunde momentului realizării acordului de voinţe. Acesta este important deoarece marchează transformarea simplului acord de voinţe din stadiu psihologic în forma sa juridică, producatoare de obligaţii.
Momentul acordului de voinţe marchează astfel, momentul naşterii (existenţei) contractului.
Din momentul încheierii sale, contractul produce efecte juridice. Astfel, din acest moment, simplul angajament devine obligaţie, relaţia socială devine raport juridic, iar persoanele capătă calitatea de părţi contractante etc.
Momentul încheierii contractului este esenţial şi pentru definirea altor instituţii civile cu incidenţă contractuală, precum: nulitatea, ineficacitatea, legea aplicabilă (tempus regit actum) etc.
În consecinţă, încheierea contractului este un element de referinţă al construcţiei juridice.
Dreptul civil poate fi definit ca fiind acea ramură a dreptului privat care reglementează raporturile patrimoniale şi personal nepatrimoniale dintre persoanele fizice şi juridice, aflate într-o poziţie de egalitate juridică.
Din definiţia dreptului civil rezultă care este obiectul dreptului civil, care sunt subiectele şi care este metoda lui de reglementare.
Prin obiect al unei ramuri de drept se înţelege acel complex de raporturi sociale care sunt reglementate de regulile de drept ce aparţin ramurii respective. Obiectul ramurii dreptului civil îl constituie acele raporturi sociale de natură patrimonială şi personal nepatrimonială care se stabilesc între persoanele fizice şi persoanele juridice (art. 2 C. civ.)[1] .
Raporturile patrimoniale sunt acelea care au un conţinut economic, evaluabil în bani (de exemplu, raporturile care se nasc dintr-un contract de vânzare).
Raporturile personale nepatrimoniale sunt acelea al căror conţinut nu poate fi evaluat în bani (de exemplu, raporturile care privesc viaţa privată a unei persoane: dreptul la nume, la domiciliu, la reputaţie).
Persoana fizică reprezintă omul, privit individual, ca titular de drepturi şi obligaţii civile [art. 25 alin. (2) C. civ.].
Persoana juridică reprezintă orice formă de organizare, care odată ce îndeplineşte condiţiile cerute de lege, este titulară de drepturi şi obligaţii civile [art. 25 alin. (3) C. civ.].