Cosul de cumparaturi este gol.
Data: 2013-02-08
Pecizările Ministerului Justiţiei cu privire la Raportul Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare,
publicat la data de 30 ianuarie 2013
Raportul dat publicităţii de Comisia Europeană (CE) la data de 30 ianuarie 2013 surprinde atât progresele înregistrate de autorităţile române în ultimul timp, cât şi aspectele care trebuie îmbunătăţite pentru a continua reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei.
Referitor strict la activităţile de competenţa Ministerului Justiţiei, CE surprinde o serie de progrese înregistrate în ultimele luni:
• „Intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă este în continuare prevăzută pentru februarie 2013. Intrarea în vigoare a Codului penal şi a Codului de procedură penală este programată cu titlu indicativ în februarie 2014. Este nevoie de mai multă claritate cu privire la modul în care se poate evita amânarea în continuare a acestor date” (Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, pag. 8)
Precizări
Datele de intrare în vigoare a celor trei coduri rămase au fost asumate de actualul Guvern, prin Memorandumul „Pregătirea sistemului judiciar pentru intrarea în vigoare a noilor Coduri. Evaluarea situaţiei actuale. Plan de măsuri”, aprobat în şedinţa din data de 26 septembrie 2012.
În consecinţă, datele de intrare în vigoare a codurilor sunt următoarele:
- 15 februarie 2013 va intra în vigoare Codul de Procedură Civilă, conform textul OUG 4/2013. S-a optat pentru această dată, având în vedere că proiectul Legii privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, adoptat de Parlament la 30 ianuarie 2013, promulgat de Preşedinte la 1 februarie 2013;
- 1 februarie 2014, Codul Penal şi Codul de Procedură Penală (dată prevăzută de Legea 187/2012 de punere în aplicare a Noului Cod Penal).
• „ De la ultimul raport, Ministerul Justiţiei a stabilit o strategie multianuală pentru punerea în aplicare a codurilor, care cuprinde şi aspecte referitoare la resurse (…) o evaluare completă a impactului asupra resurselor umane este prevăzută doar pentru 2014.” (Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, pag. 8)
Precizări
Pentru a asigura intrarea în vigoare, în bune condiţii, a codurilor, Guvernul a luat o serie de măsuri privind resursele umane şi financiare necesare sistemului judiciar. În august şi septembrie 2012 (prin Ordonanţa Guvernului 13/2012 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 61/2012), au fost alocate fonduri pentru finanţarea, în vederea ocupării a unui număr de 564 posturi vacante din sistem.
Memorandumul adoptat de Guvern cuprinde o analiză completă a necesarului de resurse umane, financiare şi infrastructură pentru perioada 2012-2015. Până în prezent,
Guvernul a implementat toate măsurile prevăzute în Memorandum pentru anul 2013:
a fost suplimentată schema de personal a instanţelor cu 150 de posturi de judecători şi 250 de posturi de grefieri, ce urmează a fi ocupate pe baza calendarului stabilit cu CSM (prin Hotărârea Guvernului 1065/2012).
au fost alocate fonduri pentru achiziţionarea de mobilier şi echipament IT, precum şi pentru realizarea lucrărilor de reamenajare necesare pentru crearea de camere de consiliu la nivelul instanţelor.
pe plan legislativ, a fost promovat şi adoptat de Parlament proiectul de Lege privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă.
Pentru perioada următoare, se va finaliza un Memorandum care să cuprindă măsurile necesare punerii în aplicare a noului Cod Penal şi a noului Cod de Procedură Penală la nivelul parchetelor. Ca măsură preliminară, prin Hotărârea Guvernului nr. 1177 din 4 decembrie 2012, a fost deja aprobată ocuparea unui număr de 50 de posturi vacante din cadrul Ministerului Public.
Proiectul de lege privind punerea în aplicare a Noului Cod de Procedură Penală şi pachetul de legi privind executarea sancţiunilor penale se află în prezent în dezbatere parlamentară.
În 2014 se va realiza o reevaluare a necesităţilor sistemului judiciar, pentru a se vedea impactul măsurilor deja luate asupra estimărilor cuprinse în Memorandum, atât din perspectiva resurselor umane, cât şi din perspectiva degrevării instanţelor, la jumătatea perioadei de implementare a acestuia, tocmai pentru a putea fi corelat cu recomandările experţilor din cadrul proiectului privind Analiza Independentă a Sistemului Judiciar, aflat în derulare.
• „Acest proces va fi complicat dacă textul codurilor este în mod frecvent rediscutat: obiectivul general de a garanta faptul că actul de justiţie poate fi continuat şi administrat cu mai multă eficacitate şi mai rapid nu ar trebui să fie pierdut din vedere”. (Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, pag. 8)
Precizare
Textele Codului de Procedură Civilă şi ale Codului Penal sunt deja finalizate, legile de punere în aplicare fiind deja adoptate de către Parlament.
Cu privire la Codul de Procedură Penală, prin proiectul de punere în aplicare nu se aduc modificări de fond decât în proporţie de 8%.
Astfel, strict formal, se modifică un număr de 221 din cele 601 de articole ale noului Cod de Procedură Penală. Articolele propuse spre modificare pot fi grupate in:
modificări de formă, în cuantum de aprox. 166 articole vizate, după cum urmează:
o corelarea, clarificarea textelor ori îmbunătăţirea limbajului – aprox. 147 articole vizate;
o includerea în noul CPP a modificărilor aduse deja Codului de procedură penală actual şi aflate în vigoare prin acte normative recente - aprox. 19 articole vizate
modificări de fond, în cuantum de aprox. 55 de articole vizate, circumscrise următoarelor instituţii:
o reducerea competenţei după calitatea persoanei, în vederea degrevării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; în acelaşi scop au fost introduse o serie de modificări în materia strămutării – aceste aspecte fac obiectul, de altfel, unei propuneri legislative aflate în fază finală de dezbatere parlamentară; corelativ cu reducerea competenţei curţilor de apel şi modificări corespunzătoare în competenţa parchetelor de pe lângă aceste instanţe – aprox.8 articole vizate.
o a fost reintrodusă constatarea tehnico-ştiinţifică în categoria mijloacelor de probă şi reglementate în cod a unor instituţii precum folosirea colaboratorului şi a persoanei sub acoperire, instituţii care sunt prevăzute în prezent în legislaţia specială (Legea nr. 508/2004, Legea nr. 39/2003, Legea nr. 143/2002) - aprox. articole vizate - aprox.15 articole vizate.
o revenirea la soluţia cuprinsă în actualul CPP în ceea ce priveşte soluţionarea de către instanţa penală a acţiunii civile după disjungere (din considerente legate de realizarea cât mai eficientă a procesului de administrare a justiţiei, pentru evitarea prelungirii în mod nejustificat a soluţionării procesului penal, prin trimiterea acţiunii civile la instanţa civilă, această opţiune putând genera o supraîncărcare a instanţelor civile) – 2 art. vizate.
o clarificarea raportului dintre etapa camerei preliminare şi etapa judecăţii în fond, prin eliminarea incompatibilităţii între funcţia judiciară de verificare a legalităţii trimiterii sau netrimiterii în judecată cu funcţia de judecată, în sensul în care judecătorul de cameră preliminară nu mai este incompatibil a judeca fondul cauzei; această soluţie legislativă are şi avantajul de a reduce semnificativ dificultăţile/costurile de implementare a dispoziţiilor privind camera preliminară; soluţia propusă permite ca un singur judecător să gestioneze cauza în primă instanţă; totodată această din urmă soluţie este de natură să reducă semnificativ şi gradul de încărcare a activităţii la nivelul fiecărui judecător - aprox.17 articole vizate.
o s-a efectuat reconfigurarea motivelor de recurs în casaţie pentru a asigura specificul acestei căi extraordinare de atac şi atribuirea rolului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de unificare a practicii judiciare – 2 art.vizate.
o au fost transpuse în dreptul intern două directive ale Uniunii Europene, prin care se acordă drepturi procesuale mai largi suspectului sau inculpatului, respectiv dreptul la traducere şi interpretare şi dreptul la informare al suspectului sau inculpatului cu privire la drepturile sale în cursul procedurilor penale– aprox. 11 art.vizate.
Ministerul Justiţiei a realizat un document care cuprinde menţiuni şi precizări pentru fiecare articol al noului Cod Penal, ce reflectă evoluţia legislativă a textelor, precum şi raţiunile legiuitorul pentru fiecare text şi fiecare nouă instituţie. Acest document a fost publicat pe site-ul Ministerului Justiţiei.
În acelaşi mod se va proceda şi cu Noul Cod de Procedură Penală, precum şi cu legile din pachetul reformei penale (Legea privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Legea privind executarea pedepselor, măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate şi Legea privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune), imediat de proiectele vor fi adoptate de Parlament.
• „presiunea generală exercitată de volumul de muncă asupra sistemului judiciar din România şi la necesitatea de a restructura instanţele şi parchetele, reechilibrând numărul de angajaţi şi sarcina de lucru”, (…) „Guvernul remediază în prezent sursa acestei probleme, prin modificări legislative, abordând unele dintre cauzele speciale ale unui val de dosare noi. Astfel de eforturi pentru reducerea volumului de muncă în punctele din cadrul sistemului supuse presiunii pot fi mai eficace decât încercările de a rezolva problema prin creşterea numărului de judecători şi procurori (…).”(Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, pag. 8)
Precizare
În luna decembrie 2012, au fost redistribuite 37 de posturi de judecător prin reducerea numărului de posturi vacante de judecător din statul de funcţii al unor instanţe cu volum mic de activitate corelativ cu suplimentarea numărului de posturi de judecător în statul de funcţii al unor instanţe cu volum mare de activitate. Această redistribuire a fost efectuată pe baza criteriilor obiective şi transparente, decise de CSM prin Hotărârea Plenului CSM nr. 1114/13 decembrie 2012. Aceste criterii au fost stabilite la propunerea Ministerului Justiţiei şi de acum înainte vor fundamenta toate redistribuirile de posturi care vor fi efectuate în cadrul sistemului.
Tocmai din aceste considerente se va proceda la reevaluarea necesarului de resurse umane şi financiare în cursul anului 2014, pentru a se avea în vedere impactul măsurilor implementate până la acel moment în scopul amendării ori a implementării altora noi, în corelaţie cu evaluările inserate în raportul Băncii Mondiale privind analiza independentă a sistemului judiciar.
• „Transformare treptată a Înaltei Curți de Casație și Justiție [n.n. - ÎCCJ] într-o instanță de casație cu drepturi depline, cu mai puține responsabilități în materie de soluționare a recursurilor ar spărijini, de asemenea, concentrarea asupra unificării jurisprudenţei privind chestiunile de drept ”. (Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, pag. 9)
Precizare
În ultimii ani, Ministerul Justiţiei a promovat o serie de modificări legislative care au condus la transformarea ÎCCJ într-o veritabilă instanţă de casaţie. Această tendinţă va fi consolidată prin intrarea în vigoare, simultan cu noul Cod de Procedură Civilă, a Legii privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă. În egală măsură, în vederea consolidării capacităţii instituţionale a ÎCCJ, schema de personal a acestei instanţe a fost sporită cu două posturi de consilier juridic (în scopul constituirii Biroului Juridic al ÎCCJ) şi cinci posturi de grefier, destinate activităţii de statistică judiciară (Hotărârea de Guvern nr. 913/5 septembrie 2012 privind stabilirea numărului maxim de posturi pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).
• „Noile dispoziții privind promovarea magistraților la Înalta Curte de Casație și Justiție par să fi introdus o nouă rigoare în cadrul sistemului”. (Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, pag. 9)
Precizare
Amendamentele aprobate de Guvern în data de 4 decembrie 2012, prin intermediul OUG 81/2012 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru modificarea art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, au acordat prioritate asigurării unei calităţi concurenţiale ridicate în cadrul procesului de selecţie. Astfel, amendamentele menţionate au drept obiectiv fluidizarea procedurii prin reducerea unor termene aplicabile diferitelor etape de selecţie, precum şi lărgirea bazei de selecţie a candidaţilor. De asemenea, conform noii proceduri, se va regăsi în nota finală şi evaluarea activităţii profesionale a candidatului.
• Sunt evaluate pozitiv „noul cadru juridic privind Inspecția Judiciară, adoptat în 2011”, care „a permis acestei instituții să își atingă obiectivele cu mai multă eficacitate”, precum şi faptul că „Ministerul Justiției a sprijinit noul inspectorat printr-o serie de măsuri practice, inclusiv prin punerea la dispoziție a unui nou sediu central”.
Precizare
Cele mai semnificative măsuri adoptate în ultima perioadă de Ministerul Justiţiei (MJ) în această materie sunt:
(a) creşterea numărului maxim de posturi finanţate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu 10 posturi, în vederea permiterii reorganizării Inspecţiei Judiciare în conformitate cu noile prevederi legale (Legea nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii) şi menţinerii funcţionării corespunzătoare a CSM. Finanţarea a fost inclusă în Memorandumul aprobat de Guvern în data de 13 iunie 2012;
(b) suplimentarea numărului de posturi al Inspecţiei Judiciare cu 20 de posturi (Hotărârea de Guvern nr. 824/2012 privind suplimentarea numărului de posturi al Inspecţiei Judiciare);
(c) includerea Inspecţiei Judiciare în cadrul proiectului de asistenţă bilaterală ce va fi derulat în parteneriat cu Norvegia şi în în planul de achiziţii al Băncii Mondiale – Reforma sistemului judiciar;
(d) solicitarea adresată Regiei Autonome - Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat pentru alocarea unui sediu pentru Inspecţia Judiciară.
• „Un aspect important pentru unificarea jurisprudenţei este actualizarea sistemului informatic depăşit, care limitează capacitatea de informare a judecătorilor cu privire la hotărârile pronunţate în alte cauze. (…) Ministerul Justiţiei intenţionează să pună în aplicare o strategie pentru ca accesul la ECRIS (principala bază de date judiciare) să se facă simplu şi rapid.” (Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, pag. 8-9)
Precizare
Sunt avute în vedere mai multe etape de dezvoltare a sistemului ECRIS, dintre care prima fază va deveni operaţională la data de 15 februarie 2013, simultan cu intrarea în vigoare a Codului de Procedură Civilă. Portalul va fi uşor de accesat atât de către judecători, cât şi între instanţe. Noua versiune a ECRIS va permite, printre altele, citarea părţilor din proces on-line. De asemenea, va include şi alte facilităţi procedurale introduse prin noul Cod de Procedură Civilă. În anul 2014, sistemul ECRIS va fi dezvoltat suplimentar în vederea publicării tuturor hotărârilor judecătoreşti. Mai mult, a fost dezvoltat portalul instanţelor, prin intermediul căruia cetăţeanul are acces la dosarul său, la programarea termenelor de judecată, precum şi la soluţia pronunţată în ceea ce îl priveşte.
• „Ministerul Justiţiei a lansat, de asemenea, un proiect pe termen mediu pentru a contribui la codificarea legislaţiei, cu posibile modificări în scopul accelerării procesului de actualizare.” (Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, pag. 10, nota 16)
Precizare
În România, există în prezent aproximativ 14 000 de acte normative, existând situaţii, spre exemplu, în care o singură lege a fost modificată de 70 ori pe fondul său (Legea fondului funciar, nr. 18/1991). În vederea sistematizării legislaţiei, MJ a luat deja o serie de măsuri, pe care intenţionează să le consolideze în perioada următoare. Astfel, niciun proiect de act normativ nu mai este avizat de către MJ dacă nu include obligaţia expresă de republicare a actului normativ care a suportat modificări. Ca urmare a republicării sistematice, estimăm că numărul legilor şi al ordonanţelor se va reduce. În egală măsură, la propunerea MJ, Guvernul are în vedere elaborarea unei ordonanţe de urgenţă prin care să se confere Consiliului Legislativ dreptul de a efectua el însuşi republicarea actelor normative. Ulterior îndeplinirii obligaţiei de republicare, MJ îşi va pune la dispoziţie întreaga expertiză pentru a verifica toate textele din aceste acte normative şi a le elimina pe acelea care sunt repetitive, care au devenit caduce sau care ar putea îngreuna, în alt mod, activitatea de aplicare a legii.
• „Raportul din luna iulie a salutat Strategia Naţională Anticorupţie. Există ministere care au adoptat unele măsuri importante, iar participarea autorităţilor locale pare să înregistreze progrese. Ministerul Justiţiei a instituit structuri menite să contribuie la îndeplinirea obiectivelor şi care par să fi impulsionat procesul în pofida numărului lor redus. Misiunile pe teren şi identificarea celor mai bune practici dovedesc existenţa unui grad binevenit de atitudine proactivă.” (Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, pag. 11)
Precizări
În continuarea procesului de implementare a SNA, au fost iniţiate demersurile instituţionale pentru implementarea metodologiei de monitorizare a SNA, prioritatea constituind-o evaluările la nivelul instituţiilor publice pe cele trei teme aprobate pentru anul 2013: declararea averilor, accesul la informaţii de interes public şi conflictele de interese. Pe parcursul anului 2013 vor fi evaluate 25% din instituţiile publice care au aderat la SNA (5 instituţii independente sau agenţii anticorupţie, 5 ministere, 850 primării şi 5 consilii judeţene). În acelaşi context, în prima jumătate a lunii februarie 2013 urmează a se organiza a treia rundă a reuniunilor platformelor de cooperare instituite prin SNA: platforma administraţiei publice centrale, platforma administraţiei publice locale, platforma autorităţilor independente, platforma mediului de afaceri, platforma societăţii civile.
• „A crescut numărul cererilor înaintate către Oficiul de recuperare a creanţelor şi, în special, numărul cererilor din partea autorităţilor române.” (Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, pag. 12)
Precizări
Soluţionarea unui număr ridicat de cereri de date şi informaţii formulate de autorităţile române reflectă încrederea câştigată de structura din cadrul MJ în rândul autorităţilor judiciare naţionale, în special DNA, DIICOT şi inspectoratele teritoriale ale Poliţiei Române, cu privire la capacitatea structurii recent înfiinţate de a coopera în plan internaţional cu instituţiile similare şi de a respecta termenele scurte impuse de Decizia Consiliului 485/2007.
Ministerul Justiţiei apreciază că problematica inconsistenţei datelor statistice este corect identificată de raport. Acest aspect, împreună cu procedurile de valorificare a creanţelor provenite din infracţiuni, constituie priorităţi strategice asumate de MJ.
Plecând de la necesitatea îmbunătăţirii activităţii de management şi valorificare a bunurilor sechestrate sau confiscate, la sfârşitul anului trecut s-a constituit un Grup de lucru inter-instituţional pentru eficientizarea procesului de identificare, indisponibilizare si valorificare a produsului infracţiunii. Acest grup este alcătuit din reprezentanţi ai MJ, MFP, PÎCCJ, DNA, CSM, ANI şi ANAF. Printre obiectivele grupului de lucru se numără inclusiv identificarea soluţiilor de reflectare corectă şi completă în date statistice a activităţilor legate de recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni, precum şi elaborarea unor ghiduri procedurale pentru practicieni (judecători, procurori, poliţişti, experţi ANAF etc.).
• Raportul reaminteşte necesitatea de „creare a unui grup de largă reprezentare care să monitorizeze reforma judiciară” (Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, pag.9)
Precizări
În temeiul HG 216/2012 privind accelerarea implementării obiectivelor de referinţă prevăzute în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare funcţionează Comisia de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei (Comisia MCV), ca organism inter-instituţional, fără personalitate juridică, în coordonarea ministrului justiţiei.
Comisia MCV include reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii în reforma sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, lucrările sale fiind conduse de ministrul justiţiei, care poate invita şi reprezentanţi ai asociaţiilor de magistraţi, ai profesiilor juridice şi ai organizaţiilor neguvernamentale cu activitate în problematica justiţiei sau a MCV.
Una din atribuţii ale Comisiei MCV vizează asigurarea dialogului şi cooperării între instituţiile implicate.
Cea mai recentă reuniune a Comisiei MCV a avut loc pe data de 19 octombrie 2012 şi a analizat progresele întregistrate de toate instituţiile, ulterior publicării raportului anual din iulie 2012.
• Referitor la procedura de selecţie a candidaţilor pentru funcţiile de Procuror General al PÎCCJ şi Procuror Şef al DNA, CE precizează „Comisia consideră că prezentarea unui număr suficient de candidaţi de înaltă calitate profesională în cadrul unui proces deschis şi transparent şi, în măsura posibilului, care să primească girul CSM, sunt elemente esenţiale pentru asigurarea desemnării unei conduceri în măsură să obţină încrederea publicului.” (Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, pag. 5)
Precizare
În Raport nu au fost criticate legalitatea, corectitudinea sau transparenţa procedurii derulate în toamna anului trecut. Singurul element remarcat de CE ca având o conotaţie negativă a fost reprezentat de numărul redus de candidaţi care s-au înscris în competiţie.
În acest context, procedura de selecţie va fi reluată în cel mai scurt timp posibil şi se vor efectua toate demersurile necesare pentru a asigura o bază de selecţie cât mai largă posibil.
Ministrul justiţiei va colabora cu prim procurorii parchetelor de pe lângă curţile de apel, cu procurorii şefi din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi cu procurorii şefi ai structurilor centrale şi teritoriale ale DNA, în sensul ca aceştia să formuleze recomandări cu privire la persoanele care, în viziunea lor, ar avea aptitudinile profesionale, morale şi de viziune necesare pentru ocuparea celor două înalte funcţii.
Având în vedere obligaţia de diligenţă pe care o are ministrul justiţiei în cadrul acestei proceduri, şi anume de a face ocuparea acestor funcţii cât mai stimulativă, acesta va contacta toate persoanele recomandate de entităţile menţionate mai sus, pentru a le propune să se înscrie în procedura de selecţie.
Următorul Raport al Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul MCV va fi dat publicităţii la sfârşitul anului 2013.
